În practica turistica, analistii disting trei categorii principale de turisti, cu diferentieri sensibile în ceea ce priveste aspiratiile si manifestarile lor de cerere pentru produsele turistice si pentru destinatiile de vacanta, si anume:

- turisti pentru care constrângerile economice nu sunt de natura sa influenteze în sens restrictiv alegerea formulelor si destinatiilor de vacanta si care constituie categoria clientelei de "lux";

- turistii "activi", care dispun de resursele financiare necesare sau sunt în cautarea unor resurse pentru a stabili un echilibru financiar între mijloacelor lor economice si cererile pentru calatoriile de vacanta;

- turistii "pasivi" (sau, dupa unii analisti, asa-numitii turisti "captivi"), ale caror aspiratii pentru achizitionarea produselor turistice nu depasesc limitele conditiilor lor economice.

Cererea pentru formele turismului de lux:

Turismul de lux sau turismul paturilor sociale "de vârf (high-life) include toate categoriile de clientela pentru care practicarea turismului nu este îngradita de nivelul veniturilor.

Desi pe aceasta piata particularizata se înregistreaza un volum redus de cerere, piata turismului de lux este totusi profitabila pentru agentii economici, însa dificil de monitorizat, din cauza pretentiilor personalizate fata de nivelul calitativ al serviciilor. De altfel, cererea pentru formele turismului de lux se manifesta în multiple variante, sofisticate si chiar extravagante, pe care nu le pot acoperi decât structurile de primire de categoria cinci stele si, numai într-o anumita masura, cele de categoria patru stele.

Impactul socio-cultural al turismului de lux asupra destinatiilor de vacanta se manifesta cu efecte contrastante: pe de o parte, turistii de "elita" nu sunt interesati de stabilirea si dezvoltarea contactelor cu populatia comunitatilor locale, iar pe de alta parte, se adâncesc contrastele dintre elita temporar-vizitatoare si populatie, ceea ce poate îmbraca caracterul unor adevarate provocari sociale .

Solicitari pentru serviciile turistice de confort superior se manifesta si din partea oamenilor de afaceri, ceea ce stimuleaza agentii economici sa se orienteze si catre formele turismului de lux, desigur în limite rezonabile de competitivitate si de eficienta.

Tot în aceasta categorie se înscriu ocazional si calatorii "marginali" proveniti din diverse paturi sociale cu venituri medii, dar dispusi sa sacrifice o parte din aceste venituri pentru a beneficia de niveluri superioare de confort ir structurile de primire de categoria lux.

Turismul de lux este foarte versatil si instabil: comportamentele care evidentiaza caracterul distinctiv al cererii clientelei si modelele lor originale de manifestare sunt supuse tendintelor de imitare din partea altor paturi sociale mai putin bogate. Afluxul turistilor cu venituri medii conduce treptat la "democratizarea" destinatiilor privilegiate ale clientelei de lux, provocând inerent reorientarea clientelei de elita catre alte destinatii, exotice, înca "neinvadate" de turismul cu tendinte de masa si catre alte preferinte de consum.

Turismul activ

În categoria turistilor activi se înscriu toti vizitatorii ce formeaza grupuri eterogene, dar care au totusi o trasatura comuna: tendinta de a concilia mijloacele lor economice cu dorinta de a-si satisface cererea pentru diversele forme de consum turistic.

Acesti turisti apartin paturilor sociale care apreciaza ca este necesar sa-si paraseasca resedinta obisnuita pentru a pleca în vacanta si care, din punct de vedere economic si cultural, dispun atât de anumite posibilitati, cât si de discernamânt si selectie privind formele de turism si destinatiile preferate. Oricare ar fi mobilul motivatiilor ce vor genera concretizarea nevoilor acestora, pot fi exemplificate unele trasaturi comune ale manifestarilor lor de consum, începând cu nevoile elementare pentru odihna fizica, nervoasa si morala si continuând cu nevoile de destindere, agrement-divertisment si setea de cultura, toate rezultând din desprinderea temporara din cotidian prin activitati sportive, jocuri de societate, contacte cu populatia autohtona, acumulare de noi cunostinte etc.

Satisfactia consumului turistic este amplificata de sentimentul ca îsi poate alege deliberat mediul destinatiilor de vacanta, stiind ca elasticitatea bugetului lor le permite si posibilitatea de a decide asupra perioadei si duratei sejurului asupra formelor de cazare si asupra organizarii "loisir"-ului lor. Desigur libertatile enumerate sunt relative, dar sentimentul deciziei de selectie este factor determinant al dimensiunilor consumului turistic.

Mai trebuie reamintit si faptul ca o parte din acesti turisti activi manifesta si aspiratia de a adera la practicile turistice ale paturilor sociale mai avantajate din punct de vedere economic, iar preferintele lor pentru activitatile din timpul liber sunt inspirate, pe cât posibil, de copierea modelelor elaborate de ristii de elita.

Turismul celor "pasivi"

În termeni generali sunt catalogati turisti "pasivi" (sau "captivi") cei care ar dori sa se deplaseze în calatorii de vacanta, dar nu dispun de suficiente posibilitati materiale pentru a-si alege mijloacele preferate de transport si de cazare, ramânând captivi, nevoiti sa accepte formulele forfetare de vacanta, gatite si comercializate de agentii turism sau de agentiile intermediare ale acestora. Nedispunând de suficiente posibilitati pentru a-si realiza pe cont propriu sejurul turistic, acesti turisti se limiteaza la câmpul de selectie a ofertelor de produse turistice pe care le considera accesibile în limitele bugetelor modeste de vacanta. Cel mai bun exemplu în aceasta privinta este oferit de formele turismului rural, unde turistii accepta deliberat conditiile modeste de confort, compensat însa cu satisfactiile cautate în mediul înca nepoluat al gospodariilor taranesti.