Cu toate ca are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o contributie aparte la realizarea valorii adaugate. Având ca specific consumul mare de munca vie, de inteligenta si creativitate, turismul participa la crearea valorii adaugate într-o masura mai mare decât alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.

De asemenea, turismul antreneaza si stimuleaza productia din alte domenii. Studiile de specialitate au evidentiat faptul ca activitatea unor ramuri este determinata în mare parte de nevoile turismului.

Turismul reprezinta totodata un mijloc de diversificare a structurii economiei unei tari.

Astfel, necesitatea de adaptare a activitatii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turistilor determina aparitia unor activitati specifice de agrement, transport pe cablu.

În primele patru luni ale anului, deficitul de cont curent al balantei de plati, calculat ca suma între soldurile operatiunilor cu bunuri si servicii, veniturile înregistrate si transferurile curente de bani din strainatate, a înregistrat 1,39 miliarde de euro, cu 77% mai mult decât anul trecut. Tendinta este totusi de descrestere a deficitului, cum dupa primele trei luni ale anului curent dezechilibrul era superior cu 85% fata de primul trimestru al anului 2004. Schimburile comerciale în primele patru luni înregistreaza un dezechilibru în favoarea importurilor de 1,8 miliarde de euro, cu aproape 70% mai mult decât în perioada similara din 2004. Sectorul Serviciilor a înregistrat, de asemenea, un deficit de 210 milioane de euro, un maxim negativ fiind atins pe segmentul transporturi, respectiv 108 milioane de euro. în domeniul serviciilor turistice a fost înregistrat un excedent de 20 milioane de euro. Potrivit datelor remise de BNR, datoria externa pe termen mediu si lung a crescut cu 14,2% fata de finele anului trecut, pâna la nivelul de 20,7 miliarde de euro. Din aceasta, peste jumatate, respectiv 10,6 miliarde de euro, a fost datoria externa publica si public garantata. în primele patru luni ale anului curent, românii din strainatate au trimis în tara 897 milioane de euro, cu aproape o treime mai mult decât în perioada corespunzatoare a anului trecut. (Adevarul, 28/06/2005).

Pe lânga toate acestea, turismul reprezinta si o cale (în unele cazuri chiar singura) de valorificare superioara a tuturor categoriilor de resurse si în special a celor naturale: frumusetea peisajelor, calitatile curative ale apelor minerale sau termale, conditiile de clima.

Exista tari care realizeaza pâna la 80% din PIB (I-le Maldive) din activitatea turistica, dar si tari cu o economie dezvoltata (Franta 7.3% PIB, Elvetia 7.7% PIB) care au ponderi ridicate ale activitatii turistice în PIB. Fata de aceasta situatie, în România, turismul contribuie cu 2-3% la realizarea PIB.

Pentru tara noastra - în etapa actuala, ca urmare a prezentei unor resurse turistice neexploatate si insuficient puse în valoare, turismul constituie o ramura cu posibilitati însemnate de crestere si deci ramâne o sfera de activitate care poate absorbi o parte din forta de munca ramasa disponibila prin restructurarea economica.

Trebuie mentionat si faptul ca turismul este capabil sa asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putând fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai putin bogate în resurse cu valoare economica mare, dar cu importante si atractive resurse turistice naturale si antropice. Datorita acestui fapt el este considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale.

O alta forma de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezinta contributia sa la asigurarea unei circulatii banesti echilibrate, realizata deopotriva pe seama turismului intern si international.