Dupa o analiza a resurselor turistice românesti am decis ca principalele puncte tari sunt urmatoarele: potentialul natural, potentialul antropic, dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie, posibilitatea de a crea noi produse turistice, potentialul balnear. Iata care sunt argumentele noastre în acest sens.

Potentialul natural

Diversitatea cadrului natural ofera premisele unei dezvoltari viitoare a turismului asigurând totodata si substratul pentru o varietate de forme de turism. Prin varietatea formelor de relief: munti, podisuri, litoral, câmpii, delta, România se situeaza printre cele mai frumoase si apreciate destinatii ale Europei.

Muntii Carpati reprezinta o componenta importanta a reliefului, acoperind circa 35% din teritoriul tarii. Chiar daca nu au altitudinile Alpilor, Carpatii au câteva particularitati care îi deosebesc de ceilalti munti ai Europei (Alpi, Pirinei, Tatra):

• diversitatea peisagistica - asociata structurilor geologice si alternantei tipurilor de relief: peisaje alpine (Fagaras, Retezat, Rodnei, Parâng), peisaje carstice (Aninei, Bihor- Vladeasa, Mehedinti, Cernei), abrupturi calcaroase (Piatra Craiului), chei si defilee (Bicazului, Oltetului, Turzii, Oltului, Jiului, Dunarii);

• accesibilitate - datorita pozitiei centrale, configuratiei, numeroaselor vai si defilee, dar si datorita altitudinii mai reduse;

• potentialul speologic bogat: peste 10000 de pesteri (care situeaza România pe locul 3 în Europa), dintre care unele au o valoare stiintifica exceptionala;

• complexitate - varietatea formelor de relief, o bogata retea hidrografica, fond cinegetic, domeniu schiabil, asezari umane.

Zona dealurilor subcarpatice si a podisurilor este deosebit de interesanta prin bogatia si varietatea resurselor balneare. In România exista factori naturali de cura, de o mare diversitate (ape minerale si termale, lacuri terapeutice, namoluri terapeutice, emanatii de gaze terapeutice de tipul mofetelor, saline, aeroionizarea predominant negativa), în peste 200 de localitati, situând România pe unul din primele locuri în Europa.

Zona de câmpie nu prezinta resurse deosebite, dar se poate folosi în interes turistic prin arealul forestier, fondul cinegetic si piscicol si prin resursele balneare (lacuri sarate, namoluri, ape minerale).

Litoralul (cu 245 km de plaja) se deosebeste de oferta altor tari printr-o serie de caracteristici:

• orientarea spre est si sud-est;

• coborârea în mare cu o panta lina;

• calitatea nisipului;

• latimea plajei.

Delta Dunarii reprezinta una dintre cele mai complexe zone turistice din România si una dintre marile atractii ale tarii datorita unicitatii ei în zona europeana. Cele mai importante atractii ale Deltei sunt:

• plajele întinse în zona litorala (Sulina, Petrisor);

• dunele de nisip (Caraorman, Saraturile);

• vegetatia de mare varietate (codrii de stejar-Letea, Carorman, zavoaie de pluta si salcii uriase, stufarisuri, specii rare), cuprinzând peste 1150 de specii de plante;

• fauna piscicola si ornitologica (peste 300 de specii de pasari si circa 150 de specii de pesti);

• fond cinegetic si piscicol.

Hidrografia cuprinde o vasta retea de râuri, numeroase lacuri de diferite tipuri (glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) si o mare varietate de ape subterane.

Clima contribuie prin valorile de temperatura, regimul eolian si pluviometric, gradul de nebulozitate la crearea ambiantei favorabile calatoriilor, dar constituie si un motiv special de deplasare prin calitatea de factor de cura (climat excitant-solicitant în zonele de litoral, sedativ în zonele de deal si podis, tonic-stimulent în zonele montane).

Vegetatia constituie componenta esentiala pentru cercetarea stiintifica si pentru organizarea de parcuri naturale ca destinatii de vacanta. Trebuie totodata mentionate si plantele medicinale care constituie un factor natural de cura (fitoterapia) foarte apreciat.

Fauna - România dispune de circa 3600 de specii, dintre care unele au o însemnatate cinegetica deosebita (ursul brun, cerbul, râsul, cocosul de munte, rata salbatica). Bogatia faunei si fondul cinegetic deosebit prezinta interes pentru turismul de vânatoare si pescuit sportiv, dar si pentru turismul stiintific.

Potentialul antropic

România dispune de un bogat si diversificat potential antropic, rezultat al istoriei de peste 2000 de ani pe aceste meleaguri, dar si al factorilor politici care au influentat dezvoltarea tarii. Printre cele mai interesante resurse ale potentialului antropic se numara:

Vestigiile arheologice:

• cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre: Histria, Tomis, Callatis;

• cetatile dacice din Muntii Orastiei: Sarmisezetusa, Costesti;

• cetatile romane: Drobeta, Apullum, Napoca;

• cetatile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin sau din epoca moderna: Neamt, Suceava, Sighisoara, Alba-Iulia, Bucuresti.

Monumentele istorice, de arta si arhitectura:

• manastirile cu fresce exterioare din Bucovina: Voronet, Humor, Sucevita, Moldovita, Arbore;

• bisericile din lemn din Maramures: Bogdan-Voda, Surdesti, Botiza, Ieud;

• bisericile si cetatile taranesti fortificate din Transilvania: Rasinari, Biertan, Cristian sau din Oltenia: Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti, Cula Greceanu de la Maldarasti;

• castele si palate: Bran, Mogosoaia, Hunedoara, Peles, Cotroceni;

• edificii religioase, monumente si statui: catedrala romano- catolica din Alba-Iulia, biserica Sf. Trei Ierarhi - Iasi, Biserica Neagra - Brasov, biserica Stavropoleos - Bucuresti, biserica Manastirii Curtea de Arges, moscheea din Constanta, Turnul Chindiei - Târgoviste, Arcul de Triumf - Bucuresti, Ansamblul sculptural C. Brâncusi - Tg. Jiu.

Institutiile si evenimentele cultural-artistice:

• edificiile unor institutii culturale: Atheneul Român, Palatul Culturii-Iasi, Casa Sfatului- Brasov;

• reteaua de muzee si case memoriale: peste 450 de muzee si circa 1000 de case memoriale de interes local, national sau international;

• evenimente culturale: festivaluri muzicale (G. Enescu, Mamaia, Cerbul de Aur), ale filmului, târguri, serbari (Serbarile zapezii, Serbarile marii).

Arta si traditia populara:

• arhitectura si tehnica populara;

• creatia artistica: productia mestesugareasca si de artizanat (Horezu, Corund, Marginea, Vama - centre de ceramica), muzica, dansul, portul (tara Motilor, tara Zarândului, tara Maramuresului), creatia literara;

• manifestari traditionale: Sâmbra Oilor, târgul de fete, Festivalul Narciselor, Cocosul de Horez.

Pot constitui resurse antropice si o serie de obiective economice: amenajari hidroenergetice (baraje, lacuri de acumulare, centrale hidroenergetice), canale de navigatie si ecluze, drumuri transmontane înalte (Transfagarasan), defilee (Jiului, Oltului, Dunarii), precum si localitatile urbane sau rurale pentru arhitectura specifica, cultura, civilizatie.

Dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie

Diversificarea capacitatii de cazare s-a realizat prin aparitia unor noi tipuri de unitati de cazare, precum pensiunile turistice (numarul acestora a crescut de la 16 unitati în 1993 la 492 unitati în 2002), pensiunile agroturistice (de la 61 unitati în 1996 la 461 unitati în 2002), hostelurile (11 unitati în 2002), spatii de cazare pe nave (6 unitati în 2002), dar si prin dezvoltarea unui segment hotelier de lux (4-5 stele).

Acesta s-a dezvoltat prin intrarea pe piata din România, prin contracte de management sau de franciza, a unor mari lanturi hoteliere internationale precum: Sofitel, Hilton, Howard Johnson, Marriott, dar si prin proiecte de investitii autohtone: Club Scandinavia din Mamaia, Complexul Europa si hotelul Astoria din Eforie Nord. Se remarca o tendinta tot mai accentuata de dezvoltare a segmentului de 2-3 stele la nivel urban prin aparitia multor unitati de primire de dimensiuni mici, adresate în special turismului de afaceri. Acestea sunt investitii noi care ofera o alternativa, din ce în ce mai cautata, la hotelurile de mari dimensiuni.

Dezvoltarea unitatilor de alimentatie s-a realizat atât pe baza dezvoltarii unitatilor de cazare, dar mai ales prin realizarea unor noi unitati care vin sa acopere cererea rezidentilor din localitatile de resedinta. S-au dezvoltat atât lanturile de alimentatie rapida (McDonald's, SpringTime, PizzaHut), în special în marile orase ale tarii, dar si restaurantele clasice, restaurantele cu specific national (italienesc, francez, german, indian, chinez), cât si cele specializate (restaurante vânatoresti, pescaresti, rotiserii, pensiuni) care ofera o gama sortimentala variata si care tenteaza prin noutate.

Crearea de noi produse turistice

În ultimii ani, România a avut o prezenta mai activa pe pietele internationale prin dezvoltarea unor produse turistice nationale pentru mai multe categorii de turisti: România tara Vinurilor, Dracula, Croaziere pe Dunare, SuperSki în Carpati, Agroturism în România. Aceste programe turistice, la nivel national, au fost promovate la manifestarile internationale de profil pentru diferite segmente de clientela, dar fara evidentierea clara a unuia dintre ele la care celelalte sa fie considerate adiacente.

Este un prim pas pe care România l-a facut pentru recâstigarea pietelor internationale, pas care va trebui sustinut de politica turistica interna referitoare la modernizarea unitatilor de primire turistica, la sustinerea investitiilor în turism si chiar la coordonarea activitatii turistice la nivel guvernamental.

Potentialul balnear

Potentialul balnear, chiar daca a fost amintit în cadrul potentialului natural - zona dealurilor si podisurilor, merita o atentie deosebita atât datorita factorilor de cura (unii dintre ei unici în Europa), cât si datorita bazei tehnico-materiale aferente.

România dispune de un potential balnear unic în zona Europei; au fost identificate peste 200 localitati cu factori naturali de cura de o mare diversitate.

Într-o clasificare succinta, factorii naturali de cura se împart astfel:

Ape:

• oligominerale (termale, mezotermale, reci) cu o concentratie mai mica de 1 g/litru;

• carbogazoase (>1 g/litru);

• alcaline (>lg NaCo2litru): Poiana Negri, Bodoc, Borsec, Zizin, Slanic Moldova, Sângeorz Bai, Covasna;

• alcalino-feroase (CO2, Ca, Mg): Borsec, Lipova, Biborteni, Zizin;

• feruginoase (>10mg Fe/litru): Covasna, Brasov, Vatra Dornei, Buzias;

• arsenicale (>0,7mg arsenic/litru): Covasna, Salu Dornei;

• clorurate-sodice (>lgNaCl/litru): Baile Herculane, Malnas Bai;

• iodurate (>lmg iod/litru): Govora, Bazna;

• sulfuroase (>lmg sulf/litru): Baile Herculane, Pucioasa, Calimanesti;

• sulfatate: Amara, Vatra de jos;

• radioactive (~10-7 sare de uraniu/litru): Baile Herculane, Borsec.

Namoluri terapeutice:

• sapropelice (sulfuroase);

• namoluri minerale de izvor: Carpatii Orientali;

• namoluri de turba: Poiana Stampei, Borsec, Tusnad, Semenic.

Emanatii naturale de gaze terapeutice:

• CO2: Muntii Oas, Calimani, Harghita;

• hidrogen sulfurat (unic în lume): Sugag Bai, Sântimbru Bai.

Salinele: Slanic Prahova, Tg. Ocna, Praid, Turda si Cacica.

Lacuri terapeutice: Ocna Sugatag, Bazna, Ocna Dej, Lacul Mangalia, Lacul Sarat, Sovata.

Bioclimatul, care poate fi: excitant în zonele de câmpie si litoral, sedativ în zonele de deal si podis si tonico-stimulent în zonele montane.

Cu ajutorul acestor factori naturali de cura se pot trata o gama larga de afectiuni: reumatism, boli ale aparatului locomotor, boli ale sistemului nervos central, boli respiratorii, dermatologice, boli ale sistemului renal, afectiuni ORL (sinuzite, laringite), ale aparatului respirator (bronsite, astm), afectiuni neurologice, endocrinologice, boli profesionale, afectiuni cardiovasculare (tensiune arteriala, cardiopatie ischemica, stari post infarct), reumatism, afectiuni ale sistemului neurolocomotor, boli ale sistemului digestiv, boli de nutritie, hepato-biliare, renale, de metabolism (diabet, obezitate), astenii, afectiuni dermatologice.

Turismul balnear are sansa sa-si recâstige locul pe care-1 detinea înainte de 1989 prin investitii în dezvoltarea si modernizarea bazei de tratament si diversificarea procedurilor folosite. Una dintre problemele de care se loveau statiunile de tratament era legata de personalul medical; problema a fost rezolvata si societatile de turism balnear au dreptul de a-si angaja personal medical propriu si de a încheia contracte cu casele de asigurari, dar si de a presta servicii medicale.