In cadrul activitatilor turistice se pot identifica urmatoarele forme:

• turismul intern (domestic tourism) - rezidentii unei tari care calatoresc în propria tara;

• turismul international receptor (inbound/international-receptor tourism) - vizitarea unei tari date de catre non-rezidenti;

• turismul international emitent (outbound/outgoing tourism) - rezidentii unei tari date care viziteaza alte tari.

Aceste trei forme de baza se pot combina, rezultând alte trei forme derivate de turism:

• turism interior - incluzând turismul intern si turismul receptor;

• turism national - incluzând turismul intern si turismul emitator;

• turism international - incluzând turismul receptor (incoming) si turismul emitator (outgoing).

Evenimentele de dupa 1989 au reprezentat un nou punct de plecare pentru turismul românesc. Managerii au fost obligati sa faca fata concurentei destinatiilor externe, interzise pâna atunci în România. Marile orase din vest si statiunile de la Marea Neagra au fost principalele tinte. La început, majoritatea românilor au preferat tot litoralul românesc. în prezent, agentii de turism spun ca destinatiile externe se vând foarte bine. Dupa ce a pierdut clar cursa cu Turcia si Grecia, iar destinatii precum Spania sau Egipt sunt din ce în ce mai solicitate, din acest an si litoralul bulgaresc pare sa fi luat o felie consistenta din piata româneasca. În ultimii ani, turismul românesc a suferit modificari semnificative. Importanta litoralului a scazut, iar infrastructura învechita i-a determinat pe multi turisti sa se orienteze catre alte locuri. Marii câstigatori par a fi agroturismul, zonele montane si Delta Dunarii. Specialistii sunt de parere ca ar putea aparea noi statiuni cu potential turistic.

În tara noastra sunt prezente aceste forme de turism si sunt intrate de mai multe decenii

atât în teoria turismului, cât si în activitatile turistice desfasurate de catre unitatile prestatoare de servicii turistice. Activitatea turistica, datorita complexitatii si multiplelor abordari pe care le suporta, se mai poate clasifica si în functie de urmatoarele criterii:

a) dupa motivele calatoriei.

• loisir, recreere si vacanta (odihna);

• vizite la rude si prieteni;

• afaceri si motive profesionale;

• tratament medical;

• religie/pelerinaje;

• alte motive.

b) dupa gradul de mobilitate al turistului distingem:

• turismul de sejur (lung/rezidential; mediu; scurt).

• turismul itinerant (de circulatie);

• turismul de tranzit.

c) în functie de caracteristicile sociale si economice ale cererii:

• turismul particular;

• turismul social;

• turismul de masa.

d) dupa modul de angajare al prestatiilor turistice distingem:

• turismul organizat;

• turismul neorganizat;

• turismul mixt.

e) dupa vârsta participantilor:

• turismul pentru prescolari;

• turismul pentru elevi;

• turismul pentru tineret (18-31 ani);

• turismul pentru adulti (31-60 ani);

• turismul pentru vârsta a III-a.

Aceste forme de turism nu trebuie privite în mod izolat, ele suprapunându-se prin anumite caracteristici comune.