Intre anii 1960-1970, România a facut eforturi de dezvoltare a infrastructurii turistice, dar majoritatea au fost concentrate pe litoralul Marii Negre.

În anul 1971 este înfiintat Ministerul Turismului care avea în subordine mai multe organizatii specializate în servicii turistice, în zone precum Brasov, Bucuresti si litoralul Marii Negre. România era o tara usor accesibila tarilor din Europa de Vest si oferea o alternativa ieftina Greciei si Spaniei.

Turismul domestic a evoluat si el, iar românii au fost încurajati sa calatoreasca prin tara si sa viziteze monumentele contemporane ale realizarii socialiste. Tot în aceasta perioada, numarul vizitatorilor straini a început sa creasca de la 500.000 în anul 1965 la 2.3 milioane în 1972 în cazul celor din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica, si de la 200.000 la 600.000 în cazul turistilor din celelalte tari. În anii 1970, odata cu venirea lui Ceausescu la putere, tara devine din ce în ce mai mult condusa sub climatul tiraniei. In anul 1974 este stabilita o lege care solicita turistilor sa schimbe o anumita cantitate de valuta pentru fiecare zi a vizitei lor în România. In anul urmator, românilor le este interzis sa gazduiasca turistii straini în casele proprii.

Regimul lui Ceausescu a avut un impact semnificativ asupra turismului, mai ales ca a restrictionat legatura dintre România si tarile occidentale. Turismul în România a înregistrat o scadere drastica în perioada anilor 1980, atunci când Ceausescu decide sa plateasca datoriile externe ale tarii mult mai devreme decât era prevazut, fapt care a condus la o austeritate severa pentru cetatenii românii, precum si la o scadere a standardului de viata. Prin urmare, standardele serviciilor turistice au scazut si ele sub limitele standardelor occidentale, mâncarea distribuita în restaurante si hoteluri era în cantitate mica, infrastructura si transportul - de o calitate inferioara, iar România devine o destinatie deloc atractiva pentru turistii din Occident.

Dupa revolutia din anul 1989, Frontul Salvarii Nationale (FSN) eradicheaza anumite legi care au avut consecinte negative asupra turismului, de exemplu legea care interzicea românilor sa gazduiasca turistii straini în casele proprii. Dupa 1989, sosirile turistilor internationali au crescut la 1.6 milioane, desi doar jumatate din ei vizitau tara în scop turistic, iar cealalta jumatate era formata din ziaristi, reporteri si reprezentanti ai organizatiilor de caritate.

În perioada post-comunista, România a fost vizitata de turistii din Europa Occidentala din motive legate de anii socialisti si de revolutia din 1989 care a creat o imensa curiozitate pentru vizitarea obiectivelor asociate cu prabusirea regimului comunist. România a încercat sa depaseasca frontierele socialismului si sa încurajeze dezvoltarea turismului la începutul anilor 1990, prin utilizarea unui slogan care avea ca scop atragerea cât mai multor turisti: „come as a tourist, leave as a friend" {„vino turist, pleaca prieten"), dar România mai trebuia sa-si actualizeze facilitatile turistice si sa administreze mai bine produsele turistice pe care încearca sa le promoveze.

La începutul anilor 1990, Guvernul a încercat sa dezvolte capacitatea turistica a turismului rural, atunci când oamenii puteau, pentru prima oara, sa primeasca straini în casele lor. Interesul continuu al Guvernului pentru turismul rural s-a regasit în crearea Comisiei pentru Zonele Montane (1990) cu vagi responsabilitati de organizare si promovare a turismului rural, urmata de o perioada de inactivitate totala a acestei Comisii. În 1994, Asociatia Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) a încercat sa promoveze ideea turismului rural, atât pentru vizitatori cât si pentru cei care îi gazduiesc, prin implementarea unui program ce oferea capacitati de cazare turistica promovate prin intermediul unei retele nationale de rezervare a structurilor de cazare.

În 1993, Guvernul României initiaza o reforma a programului de dezvoltare a turismului. Ordonanta Guvernamentala nr. 62, care a devenit ulterior nr. 145 din 27 decembrie 1994, stabileste planul pentru dezvoltarea nationala a turismului rural, în special pentru regiunile montane, Delta Dunarii si Marea Neagra. Tot atunci, Ministerul Turismului promoveaza propria opinie privind turismul rural, aceea ca acesta reprezinta pentru România cea mai atractiva „oferta turistica" posibila.

În momentul de fata, România este pe punctul de a deveni o destinatie turistica importanta, dar înainte de toate va trebui sa-si estompeze anumite minusuri care nu îi confera o pozitie concurentiala pe piata internationala turistica. Aceasta s-a datorat unui program de dezvoltare a turismului prost administrat, dar si datorita perioadei de recesiune cu care România s-a confruntat dupa perioada comunismului. Iar fara o dezvoltare sanatoasa a economiei românesti si a societatii, dar mai ales fara o privatizare a acestui sector si fara un bun program de promovare a acesteia peste hotare, nu se poate spera ca România sa devina o atractie importanta a turismului international.

Din punctul de vedere al turistilor straini, România se afla în momentul de fata într-o conjunctura favorabila, dar din cauza lipsei unei bune strategii nu este posibila valorificarea avantajului competitiv pe care tara noastra îl detine. România este o tara europeana sigura si riscul asumat de turisti este foarte mic. Atacul terorist din 11 septembrie din Statele Unite a creat o anumita vulnerabilitate celorlalte tari, aceasta însemnând ca România va fi destinatia preferata, cel putin pentru moment, a strainilor, deoarece prezinta o anumita siguranta.

Nu acesta va fi însa asul din mâna de care România se va folosi pentru atragerea turistilor straini, ci va fi nevoie de o strategie de promovare a turismului care sa aiba efecte durabile si sigure. Asa cum a mai fost precizat, dupa perioada ce a urmat comunismului, au fost facute anumite eforturi de promovare a turismului, dar nu suficiente, în ciuda faptului ca sosirile turistilor pe teritoriul românesc au crescut în fiecare an. Totusi, România nu are destula capacitate de cazare turistica nici macar pentru turismul domestic, ceea ce va afecta numarul turistilor internationali care vor sa viziteze România.